Tabla de Contenidos
Conceptul de „procesare de sus în jos” a apărut pentru prima dată în 1970. A fost dezvoltat de psihologul, neurologul și profesorul britanic Richard Langton Gregory (1923-2010), care s-a specializat în studiul percepției și al iluziilor optice.
Grigore a contribuit foarte mult la dezvoltarea psihologiei cognitive. El a introdus conceptul de percepție ca ipoteză, ducând la definirea procesării de sus în jos. Potrivit acestuia, percepția se construiește bazându-ne pe context și pe propriile noastre cunoștințe anterioare, factori care ne permit să interpretăm ceea ce ne înconjoară.
Definiție
Creierul nostru funcționează în mod constant, analizând toate informațiile din jurul nostru. Tot timpul suntem expuși la nenumărate experiențe senzoriale pe care le procesăm aproape automat. De la ei obținem informații vitale pentru supraviețuirea și dezvoltarea noastră.
Chiar și fără a părăsi camera noastră, simțurile noastre captează sunete, mirosuri, texturi, imagini, arome și tot felul de informații din mediul nostru și din oamenii și obiectele din jurul nostru. Aceasta pune în mișcare două procese, care sunt cunoscute sub numele de senzație și percepție.
Senzație și procesare de jos în sus
Senzațiile sunt impresii care apar atunci când unul sau mai multe organe senzoriale sunt stimulate. Prin urmare, senzația este modul în care obținem informații prin simțuri pentru ca creierul nostru să o poată procesa. De asemenea, senzația este legată de procesarea de jos în sus, care este percepția diferitelor caracteristici care sunt colectate și grupate în modele recunoscute.
Denumirea „ascendente” se referă la poziția fizică a simțurilor. În procesarea de jos în sus, informația este primită într-o regiune inferioară (sistemele senzoriale) și apoi procesată într-o regiune superioară (creierul).
Percepție și procesare de sus în jos
Percepția, pe de altă parte, este modul în care creierul nostru dă sens informațiilor pe care le obținem prin senzații.
Atât senzația, cât și percepția pot apărea separat sau în același timp. Percepția este legată de procesarea descendentă, deoarece se obține o analiză a informațiilor.
Procesarea de sus în jos ne permite să înțelegem anumite informații ținând cont de contextul în care acestea apar, pe baza experiențelor pe care le-am avut și a așteptărilor noastre cu privire la acea situație. Nu este vorba doar de senzații.
Prin urmare, procesarea de sus în jos folosește contextul sau cunoștințele pe care le avem despre ceva pentru a înțelege informațiile pe care le percepem. Acest lucru este deosebit de util pentru analizarea și înțelegerea rapidă a senzațiilor pe care le avem în diferite medii.
În plus, funcțiile cognitive precum gândirea și memoria participă la procesarea descendentă, procese care ne permit să folosim informațiile pe care le-am captat anterior. În acest fel evităm să repetăm aceleași experiențe și putem învăța din ele.
Spre deosebire de procesarea de jos în sus, procesarea „de sus în jos” sau „de sus în jos” se referă la poziția superioară a creierului în raport cu sistemele senzoriale de nivel inferior.
Cum funcționează și de ce folosim procesarea de sus în jos
Richard Gregory a definit percepția ca un proces de testare a ipotezelor. Pentru a face acest lucru, sa bazat pe faptul că pierdem cea mai mare parte a informațiilor pe care le captăm prin vedere în timpul necesar pentru a ajunge la creier.
Prin urmare, atunci când vedem ceva nou, ne folosim nu numai simțurile pentru a-l înțelege, ci cunoștințele noastre existente și experiențele noastre trecute. Adică procesarea de sus în jos este declanșată automat, ajutându-ne să formulăm o ipoteză despre semnificația noilor informații. Dacă ipoteza este corectă, percepțiile noastre au sens și le construim și le asimilăm prin simțurile noastre și prin cunoștințele pe care le avem despre lume.
Procesarea de sus în jos este importantă în toate interacțiunile cu mediul nostru, deoarece ne permite să analizăm rapid toate informațiile pe care le primesc în mod constant cele cinci simțuri ale noastre. Altfel, am fi copleșiți de informația cauzală și ne-ar lua mult mai mult să înțelegem fiecare stimul.
Procesarea de sus în jos ne permite, de asemenea, să recunoaștem și să ne adaptăm la tipare utile pentru înțelegerea și interacțiunea în diferite medii. În plus, este un mod de a vedea lumea din propria noastră perspectivă. Din acest motiv, analiza percepțiilor conform procesării de sus în jos este adesea un proces subiectiv.
Exemple de procesare de sus în jos
În viața noastră de zi cu zi există numeroase exemple de procesare de sus în jos. Unele dintre cele mai comune sunt:
- Citirea și identificarea literelor. Procesarea de sus în jos ne permite să deducem un cuvânt din doar câteva litere. Putem înțelege chiar un cuvânt dacă păstrăm prima și ultima literă, chiar dacă restul literelor care îl compun sunt într-o ordine diferită. Prin procesarea de sus în jos putem citi și un text ale cărui cuvinte sunt estompate privind contextul.
- Dacă avem un nou dispozitiv mobil, procesarea de sus în jos ne va permite să aplicăm experiențele noastre anterioare cu alte dispozitive pentru a învăța cum să-l folosim.
- Dacă ne uităm la un film sau un serial de mai multe ori, cu siguranță vom reține părți și detalii pe care le surprindem prin simțuri . Astfel, îl putem recrea cu ușurință în mintea noastră fără a fi nevoie să îl vedem din nou, ci folosind procesarea descendentă.
Bibliografie
- Gonzalez Labra. Introducere în psihologia gândirii . (2013). Spania. Trotta.
- Fernández-Abascal, EG; Martin Diaz, MD; Domínguez Sánchez, FJ Procese psihologice . (2001). Spania. Edițiile Pyramid.
- Smith, EM PROCESE COGNITIVE: Modele neuronale și bază . (2008). Spania. Grupul Anaya.
- Trujillo, C. Procesare de sus în jos și de jos în sus . preturi Disponibil la https://prezi.com/xbfocny3gpe7/procesamiento-descendente-y-ascendente/ .
- Ricardo, R. Procesarea de jos în sus în psihologie. studiu. Disponibil la https://estudyando.com/procesamiento-ascendente-en-definicion-y-ejemplos-de-psicologia/ .
